Viața si cariera

Inge Lehmann, fiica psihologului experimental Alfred Georg Ludvik Lehmann (1858 - 1921), a fost educată într-o şcoală progresistă condusă de Hanna Adler, o mătuşă a fizicianului Niels Bohr. Tatăl său şi Adler au fost, de altfel, cele două influenţe majore asupra dezvoltării intelectuale a lui Lehmann.

A studiat matematica la Universitatea din Copenhaga şi la cea din Cambridge, deşi, la un moment dat, a trebuit să întrerupă studiile din cauza sănătăţii precare. În 1923, s-a angajat la Universitatea din Copenhaga ca asistentă a matematicianului J.F. Steffensen, iar apoi a devenit asistentă a specialistului în geodezie Niels Erik Nørlund, sub coordonarea căruia a contribuit la înfiinţarea unor observatoare seismologice în Danemarca şi Groenlanda. Atunci a început să dezvolte o pasiune pentru seismologie, deşi provenea dintr-o ţară în care nu există cutremure. În 1928, după ce a trecut examenele, a fost angajată ca şef al departamentului de seismologie al Geodetical Institute din Danemarca, coordonat de Nørlund.

Inge Lehmann a fost recompensată de-a lungul anilor cu numeroase premii, precum Gordon Wood Award (1960), medalia Emil Wiechert (1964), medalia de aur a Societăţii regale de ştiinţă şi litere din Danemarca (1965), Tagea Brandt Rejselegat (1938 şi 1967), a fost aleasă membră a Societăţii Regale din Danemarca (1969) şi a primit o medalie din partea Societăţii de seismologie din America (1977).